E ceva vreme de când mă cam supără capul. Nu sunt adeptul alopatiei, aşa că nu m-am grăbit să merg la medic. Până la urmă n-am avut încotro şi m-am dus. Considerând că nu poate fi ceva grav am mers la medicul de familie, care, după ce m-a ascultat, a zis că nu-i de glumă trimiţându-mă la specialist. Medicul meu de familie nu-i chiar de mâna-doua, a fost zeci de ani medic militar şi are contract cu OPSNAJ, deci m-a trimis la Spitalul Militar. Am dat mai întâi un telefon să văd dacă e cu programare sau în ordinea sosirii şi orarul de consultaţii. Într-un cuvânt iată-mă în sala de aşteptare a cabinetului de neuropsihiatrie! ”Nimic de mirare la tine!” ar zice răuvoitorii…Eeee! Staţi să vedeţi!
Medicul: -Când şi cum a debutat suferinţa?…
Eu: -Păi, sincer să fiu, nu ştiu exact de care eveniment s-o leg mai degrabă…
-Adică?...
-Păi cam în acelaşi timp a venit şi canicula şi s-a declanşat şi criza politică…
-Aha, e un caz mai special; deci?...
-Mai întâi a fost o durere surdă care nu-mi dădea prea mari dureri, dar în timp a devenit din ce în ce mai supărătoare iar când € a luat-o galopant în sus a devenit de-a dreptul insuportabilă.
-Mă rog, ăsta e caz mai degrabă pentru psiholog…
-D-le doctor, D-na Filip m-a trimis la d-voastră deoarece simt că înnebunesc. Dacă aş fi mers mai întâi la psiholog până se lămurea nu cred că acum aţi mai avea ce trata…
-Bine-bine. Mai precis unde şi cum vă doare?
-În colţul din stânga-sus.
-Poftim?!?
-În colţul din stânga-sus.
-Să înţeleg că aveţi impresia că aveţi cap pătrat?
-Eu, din păcate sau din fericire, nu ştiu sigur, n-am spirit de turmă, iar cei cu spirit de turmă aşa afirmă despre mine. Şi au spus-o atât de des că nu ştiu ce să cred.
Se ridică de la birou, se duce la un dulap şi scoate de acolo un şubler, un raportor şi o riglă de calcul care m-au făcut să mă întreb ce caută asemenea instrumente într-un cabinet medical. Vine cu ele la mine şi-mi măsoară capul în toate cele trei dimensiuni, pune datele pe hârtie şi dă-i calcule trigonometrice…
-Mda…zice într-un târziu. Calculele nu evidenţiază că aţi avea capul pătrat, din care de fapt se compune cubul. E doar o expresie…Dar pentru a nu pune un diagnostic greşit vă cer să faceţi mai întâi un RMN.
Merg, fac RMN-ul şi după câteva zile revin. Medicul îl prinde în clipsuri pe o transperantă iluminată, îl studiază atent şi îndelung mormăind numai el ştia ce, se scarpină după ureche, mai priveşte încă o dată filmul RMN, pune indexul la tâmplă după care îmi acordă şi mie atenţie.
-D-le, zice, n-aveţi motive de-ngrijorare. Singurul motiv pentru care vă doare capul e că nu au dreptate cei ce zic că-l aveţi pătrat, asta nu că oarecum n-ar fi câtuşi de puţin. Să vezi dumneata cât de curând cum vor da năvală românii la cabinetele noastre urlând pur şi simplu de durere că n-au avut destulă minte măcar în ultimele trei luni! Şi nu vom avea ce le face…Nici măcar Voiculescu, Vântu, Hrebenciuc şi ceilalţi care li le-au provocat nu-i vor putea alina.Şi nici nu vor avea vreun interes.
-Domn’ doctor, să-i lăsăm pe proşti că-s mulţi. La momentul ăsta eu plâng cursul €. Dar mai sunt câteva milioane de români care-l plâng, poate mai puţin decât mine, dar care nu se vaită de dureri de cap!
-Ei, nu se vaită că n-au de ce!...
-Cum adică n-au, dom'ne?
-Nu ţi-am spus mai devreme că de câteva luni românii nu mai au minte! Nu vor altceva decât să-l dea jos pe Băsescu, legal sau ilegal, nu contează. În jur nu mai priveşte nici unul! Poa’ să ardă ţara, nu le pasă. Nu spuneai chiar dumneata alaltăieri că românul e capabil să se lipsească de o mână,un picior sau un ochi fără să regrete numai să-şi vadă duşmanul doborât? Chit că cel cu care îl doboară îi este tot duşman!
-Am înţeles, dom'ne; dar totuşi de ce mă mai doare pe mine capul?
-Ei, tocmai asta e! Dumneata ai ceva mai multă minte, nu că n-ar mai fi şi alţii care mai au, prea puţini din păcate!
-Şi ăsta-i motiv să doară?
-Da! Colţul în care s-a adunat de când vede atâta prostie născută din ură e prea strâmt ca s-o încapă. E ca un pantof cu un număr mai mic care te strânge. Consolează-te cu gândul că foarte curând peste şapte milioane jumate de români vor urla de durere când vor realiza ce imensă prostie au putut face. Şi nu vor avea scăpare! Atunci să se uite grecii şi spaniolii la noi cum se demonstrează şi să înveţe cum se devastează o ţară în luptele cu forţele de ordine!
-D-le doctor, mulţumesc, m-aţi liniştit!...
Nu mai avem de schimbat decât portarul de la clădirea Parlamentului European şi i-am dovedit pe toţi!
