Matilda Cugler-Poni
Ai auzit
Ai auzit vreodata a lebedei cantare,
Acel cantec de jale, ce-l canta pan'ce moare,
Rosind recile unde cu pieptul sau ranit?
O, spune-mi, acel cantec vreodat-ai auzit?
Si-apoi ai fost spre seara singur intr-o gradina,
Cand vantul trist al toamnei incet, incet suspina,
Cand soarele apune, cand arborii soptesc
Si vanturile toate tainic se inrosesc?
Şi ce-ai simtit atuncea? In piept nu s-a trezit
Un dor fara de nume, adanc, nemarginit?
N-ai fi dat ani din viata pentru aripi usoare,
Sa zbori, sa zbori departe si fara incetare?
O, cine-l poarta-n suflet acel dor fara nume,
Nu are fericire, nu are pace-n lume!
Cat e de larg pamantul, tot umbla ratacind,
Nu stie ce doreste si moare... tot dorind!
Cu drag,pentru voi....
