gand de primavara

 
Afiliado: 29/04/2015
Puntos87más
Próximo nivel: 
Puntos necesarios: 113
Último juego

De iubire nu ne saturam

„De iubire nu ne saturam. Ea ne da mereu o noua bucurie. Ea e nesfarsita si nesfarsit noua in manifestarile ei” – Dumitru Staniloae.

Frumoase cuvinte!

Asa este – de iubire nu ne saturam, nu avem cum!

Iubirea este hrana de cea mai buna calitate.

Si nu cred ca iubirea este doar hrana pentru suflet! Eu cred ca iubirea cuprinde Sfanta Treime – trup, minte si suflet!

Iubirea inseamna bucurie, inseamna frumos, inseamna bine… Cum sa te saturi de toate astea?

De ne-iubire da, sunt de acord, te saturi! Atunci cand cunosti ne-iubirea, iti doresti iubirea, tanjesti dupa ea si ajungi sa suferi pentru ca nu o ai. Iar aceasta suferinta iti intuneca mintea, iti distruge sufletul si iti schimba trupul!

Ne-iubirea te pune in genunchi, te poate imbolnavi, te poate chiar ucide! Iubirea, pe de alta parte, te ridica, te mentine sanatos si drept si iti umple intreaga fiinta cu energie.

Si de iubirea uni-directionala te saturi! E firesc sa fie asa! Este ciudat sa iubesti o persoana care nu iti raspunde sau care iti raspunde cu sictir! Iubirea uni-directionala este o iubire incompleta!

E ca si cum ai iubi un perete si ai astepta la nesfarsit ca intr-o buna zi el sa-ti vorbeasca.

De iubire insa, de acea iubire care conecteaza doua persoane, de acea iubire care formeaza un intreg univers, de acel TOT, nu ai cum sa te saturi! Este imposibil!

Doar un nebun s-ar satura de iubire!

Doar un nebun ar spune – “gata, stop, m-am saturat de iubire! Vreau inapoi la ne-iubire!”

Iubirea este frumoasa, iubirea este hrana de cea mai buna calitate tocmai pentru ca este “nesfarsita si nesfarsit noua in manifestarile ei”.

In iubire descoperi zi de zi ce inseamna binele, ce inseamna frumusetea si, de ce nu, ce inseamna Dumnezeu.

Iubirea inseamna creatie – iubirea te indeamna sa pui o parte din tine si o parte din celalalt si impreuna sa formezi un nou univers, universul care se numeste NOI!



Eu sunt eu, tu esti tu! Ce suntem noi?

“Sa ramai langa o persoana care nu te apreciaza este ca si cum ai fi prins in nisipuri miscatoare. Cu cat te misti mai tare, cu atat te scufunzi mai repede… in tristete”.

Nu stiu cui ii apartine acest citat, insa cred ca descrie perfect ce inseamna o relatie toxica.

Da, stiu, multe persoane se simt deranjate de termeni precum: “relatie toxica”, “femeie castratoare” sau “barbat abuzator”.

Asta nu inseamna ca acesti termeni nu au corespondenta in realitate.

Pe parcursul vietii avem tendinta de a ne manifesta masochist, avem tendinta de a inghiti cantitati uriase de tristeti si jigniri… de cele mai multe ori punandu-le sub semnul “iubirii”. Sunt sigur ca ati auzit in jurul vostru formularea “nu exista iubire fara suferinta”.

De parca asta ar insemna iubirea – suferinta! Fals!

Sa fim bine intelesi – o persoana care nu te apreciaza NU te iubeste!

Drept urmare, nu exista niciun motiv logic pentru care sa ramai intr-o relatie cu o astfel de persoana. Ce poti face alaturi de cineva care este dezgustat de tine? Nimic!

Prietenia, comunicarea, respectul, iubirea – sunt cateva dintre ingredientele care asigura o relatie/casnicie frumoasa. Nu o spun eu, ci cei de la Gottman Institute.

Or atunci cand vorbim despre lipsa de apreciere, cum putem vorbi despre prietenie? Despre ce comunicare vorbim? Ce facem cu respectul? Cum ne raportam la iubire?

Este imposibil! Cum sa-ti doresti sa construiesti ceva alaturi de o persoana pe care nu o apreciezi?

Tot cei de la Gottman sustin ca “o relatie este considerata vie atunci cand fiecare dintre parteneri simte apreciere si respect pentru celalalt”. Fiecare!

Fara aceste ingrediente nu se poate obtine starea de NOI! Fara aceste ingrediente ai un EU si un TU si eterna intrebare CINE SUNTEM NOI?

Cum poti avea un sens comun in cuplu atunci cand unul dintre parteneri il dispretuieste pe celalalt? Nu este evident ca cei doi vaslesc in directii diferite?

O relatie in care fiecare partener vasleste in alta directie nu are sanse de functionare. O astfel de relatie se transforma rapid in chin (macar pentru unul dintre ei), in acele nisipuri miscatoare care te trimit in adancurile tristetii.

Asta vrei?

Eu cred ca fiecare are datoria de a incerca sa fie fericit. Asta nu exclude alegerile gresite, dar nici invatarea din greseli.

Se spune ca doar 5% dintre relatii sunt cu adevarat functionale. 5%! Ce putin! Aproape ca putem spune ca nu exista :))

De ce se intampla asta? Nu cumva din cauza faptului ca ne raportam complet eronat la tot ce inseamna iubire, respect, apreciere, frumos?



Johnny Manuel

https://www.youtube.com/watch?v=OfZNeCjO3gs

Poți să transformi un fustangiu într-un băiat de casă?

Ieri mi s-a întâmplat o chestiune interesantă. Ieșisem de la World Class Downtown și mă îndreptam spre intersecția Victoriei cu Dacia.

La un moment dat, în dreptul intrării de la Eden, m-am trezit lângă mine cu o domnișoară zâmbitoare. Nu fusesem atent, așa că m-a luat prin surprindere:

– Bună!

Inițial, am crezut că este din provincie și caută o adresă.
– Bună, i-am replicat.
– Iartă-mă că te deranjez. Vreau doar să-ți spun că-mi plac articolele tale și că le citesc cu plăcere, mi-a spus ea cu un zâmbet larg.
– Mulțumesc. Mă bucur să aud asta.
– Și comentariile…
A fost momentul în care a dat ochii peste cap a … ‘mamă, mamă’.

– Recunosc, uneori mă surprind și pe mine.
– Am vrut și eu să comentez, dar m-am abținut.
– De ce?
– Mi-a fost jenă. Știi, mă tot chinuie o problemă de ceva vreme și mi-e rușine să discut despre asta.
– Dacă tot m-ai prins…
– De fapt este o întrebare.
– Ascult!
– Poți să transformi un fustangiu într-un băiat de casă?
– Da!

În momentul ăla, zâmbetul i-a înghețat pe față, iar în ochii ei am zărit o câmpie de un verde intens.

– Deci asta înseamnă să te uiți că oaia-n panta, mi-am spus în gând.

– Ngh… a bombănit ea.
– Scuze, nu am vrut să îți produc reacția asta. Te rog să respiri și mai ales să încerci să nu-ți înghiți limba, Nu de alta, dar imaginea unui chelios care ține o domnișoară de limbă pe Calea Victoriei, ziua în amiaza mare, nu știu cum ar da, i-am spus zâmbind.
– Păi nu mă așteptam la răspunsul ăsta… Nu de la tine!
– Hai să-ți spun un lucru. Un lucru testat pe propria piele. Mă vezi, da?
– Da.
– Cum crezi că sunt eu? Fustangiu/jucător sau băiat de casă?
– La cum scrii, sigur băiat de casă.
– Parțial adevărat! Vezi, niciun bărbat nu este doar una sau cealaltă. Și eu am avut perioade în care am fost jucător, chiar dacă la bază îmi doream o relație.
– Și? De ce nu ai avut?
– Pentru că nu eram pregătit. Ieșim dintr-o relație nasoală și eram la terapie. Așa că am preferam să evit să intru în alte relații până când nu mă repar. Ar fi fost aiurea să distrug femei nevinovate, nu crezi?
– Ai dreptate, dar…
– O secundă. Perioada aia a durat aproape un an, timp în care chiar nu am fost abstinent. Iată deci că un bărbat poate fi și de casă și fustangiu pe parcursul vieții.
– Nu m-am gândit niciodată la asta.

– Mai este un aspect. Crezi că există vreun bărbat care să nu-și dorească o relație?
– O daaaa. Aici sunt sigură.

– Eu sunt sigur că nu există. Sigur, există sindromul Don Juan, însă doar 5% dintre bărbați rămân în el pentru o perioadă mai lungă de timp. Iată că vorbim despre un segment situat aproape de marja de eroare.
– Eu credeam că lupul își schimbă părul, dar năravul ba!
– E adevărat. Pe de altă parte, pentru ca vorba asta să fie valabilă, trebuie să stabilim mai întâi care este năravul lupului?
– Ce vrei să spui? – m-a întrebat ea făcând ochii mari.
– Trebuie să înțelegi care sunt motivele care-l mână pe un bărbat să fie de casă sau fustangiu.
– Nevoile?
– Ele pot sta la bază, însă pot fi aceleași.
– Nu înțeleg.
– Uite, să-ți dau un exemplu citit chiar ieri la Matthew Hussey. Omul este autor, blogger și coach în State. Ca mine, doar că la nivel mondial. Omul dă un exemplu foarte tare de nevoi comune și la jucător și la băiatul de casă. Hai să ne imaginăm 3 nevoi ale fustangiului…
– De acord…
– Dacă ne gândim bine, el are parte de variație, da? Doar cunoaște mai multe femei, are parte de experiențe diferite etc… Ce mai are?
– Aventură?
– Grupa mare! În viața lui există la greu infuzii de nou și de neprevăzut. Corect?
– Da.
-Ce mai are? Validare?
-Sigur.
-Este dorit de femei. Asta îl validează ca bărbat. În plus, se simte important. Corect?
-Îhî.

-Buuun. Acum să vedem cum stau nevoile astea la băiatul de casă. Are el parte de variație?
– Are?
– Are! Doar că este înăuntrul relației. Gândește-te că intri într-o relație. Practic, fiecare zi îți aduce ceva nou. Corect?
– Corect.
– Are parte de aventură?
– Până la un punct.
– Depinde unde pune punctul ăla. Însă are, nu putem spune că nu.
– Așa e.
– Are parte de validare?
– Aici m-ai pierdut.
– Nu. Gândește-te bine. Fustangiul își extrage validarea de la mai multe femei. Se simte dorit, nu și iubit. Băiatul de casă se simte iubit, deci are parte la rândul lui de validare, doar că este o validare complexă de data asta. Poate exista o validare mai mișto ca ‘te iubesc’?
– Nu.
– Vezi? Amândoi își împlinesc aceleași nevoi, însă într-un mod diferit. Ce îi diferențiază? Decizia.
– Nu m-am gândit niciodată la asta.
– E normal să fie așa. Uneori, e mai simplu să credem în clișee.

– Da, ai dreptate. Și totuși, când intervine schimbarea?
– Simplu. Atunci când întâlnește femeia pe care o caută dintotdeauna.

– Adică?
– Adică acea femeie care aduce valoare în viața lui. Mișto spune Hussey treaba asta.
– Valoare?
– Aici nu refer la bani. Nu are legătură cu banii. Valoare poate însemna multe lucruri – de la iubire și până la împlinire. Fiecare înțelege asta în felul propriu.
– Wow.
A fost momentul în care interlocutoarea mea a picat serios pe gânduri.

– Vezi? Aici greșesc multe dintre femei. Nu se întreabă ce pot aduce ele în viața unui bărbat. În schimb, așteaptă ca bărbatul să aducă totul în viața lor. De la soluții la toate problemele lor și până la iubire, stabilitate, atașament, responsabilitate, implicare etc. Aici se rupe firul!
Așa că, exceptând cazurile de avarii grave, dacă dai peste un jucător, încearcă să-l cunoști bine. S-ar putea să fie un băiat de casă aflat într-o perioadă de (re)construcție. Să nu te mire dacă pică în limbă după tine. Nu e obligatoriu să fie vrăjeală. Chiar se poate întâmpla să te considere femeia care aduce valoare în viața lui. Știi ce face atunci?
– Se potolește?
– Bingo!
– Interesant. Iartă-mă, te-am reținut mult, dar a meritat.
– Nu e panică. Mi-a făcut plăcere.

Ne-am salutat și ne-am văzut de drum. În timp ce mă îndreptam spre casă, m-am gândit la discuția avută. Recunosc, acum câțiva ani nu vedeam lucrurile din această perspectivă. Pe de altă parte, raportându-mă la propria viață, da, chiar pot spune că am fost și băiat de casă și fustangiu. Însă, dincolo de orice etichetare, în fiecare secundă a vieții mele am încercat să fiu om. Ăsta mi se pare cel mai important lucru.

Păreri?



Noua versiune este absolut superba!!

https://www.youtube.com/watch?v=B31YXknFKrE
Aceasta a fost lansata in anul 1976 de catre cantaretul spaniol Miguel Gallardo. Acum melodia a prins din nou viata prin Christina Aguilera si Alejandro Fernández Abarca.